Valea Tapului si Creasta Malinului

2013/09/07

Echipa: eu, Andreea, Andrei, Roxana

Traseu: Valea Tapului- Creasta Malinului- Braul Mare al Costilei- Valea Priponului.

Ei da, n-am mai scris cam de multicel pe aici. Azi insa m-a “pocnit” cheful. Incep usurel, cu un album foto si o descriere sumara a traseului 🙂

Din Busteni pornim catre Valea Cerbului. Nimerim fara probleme intrarea pe vale (nici unul dintre noi nu mai fusese pe aceste trasee). Punct de reper: un bolovan imens, pe partea stanga cum urci. Daca imi aduc bine aminte e cam inainte de Valea Urzicii. Bolovanul poate fi mascat de copaci, asa ca atentie.

Reperul pentru intrarea pe Valea Tapului- bolovanul imens

Valea Tapului nu ne-a pus nici o problema, din ce gasisem pe internet in faza de documentare parea mai “interesanta”. Chiar de la intrare ne intampina o saritoare mare, pe care ocolit-o pe stanga, pe un mic prag.

Se urca pe vale pana cand se inchide, arata ca un ceaun.

Am ajuns in locul in care valea se inchide. De aici ne orientam pe dreapta, pe niste ierbotenii, apoi un mic hornulet, pana depasim “ceaunul”.

Valea se inchide. Ocolire pe dreapta, pana dam in Braul cu Jnepeni

Aici suntem pe Braul cu Jnepeni, aproape de Creasta Frumoasa (Viilor Senzatii). In spate se vede traseul parcurs.

Iesirea in Creasta Viilor Senzatii

Pe creasta facem un mic popas, rontaim ceva si cascam ochii in jur. Caci avem ce vedea 🙂

La plecarea de pe creasta noi am luat-o cam aiurea. Adica oarecum pe curba de nivel. Unde am dat de o MAREEE de jnepeni. Eu m-am prins mai repede si am iesit direct in sus pe creasta unde situatia era mai ok. Pe restul i-am lasat sa se chinuie 😀   Deci urcati pe creasta, pana ajungeti cumva la Valea Seaca a Costilei.

Pe Creasta Viilor Senzatii, locul unde am iesit de pe Braul cu Jnepeni

Din firul Secii Costilei urcam direct pe niste fete de iarba pana sub Colt, unde dam de un piton mare. Incepe bine- al doilea piton din traseu 🙂 De la pitonul asta mergem spre stanga, spre Valea Malinului. E o traversare draguta.

Dupa traversare regrupez pentru a nu freca prea mult coarda. Urmeaza pasajul cel mai interesat, cred. Sunt vreo 2 pitoane.

Se merge pe fata dinspre Malin.

Ultima portiune inainte de a iesi pe creasta propriu-zisa a Malinului.

Pe Creasta am avut ceva emotii la traversarea Coltului. E un piton inainte de traversare si unul dupa. Andrei s-a descurcat mai bine, a gasit o priza de mana pe care eu o ratasem.

Pe BMC, la intersectia cu Valea Urzicii. La coborarea pe Pripon ne-a prins noaptea si am balaurit putin.

Cam asta a fost. O iesire foarte faina. Data viitoare o sa incerc sa bag mai mult text 😛