Search

Pe drumuri de munte

Category

Diverse

Despre cenzura…si nu numai

Partea I

nota: precizez ca nu il cunosteam personal si nu aveam absolut nimic de impartit cu domnul Mihai Cernat , subiectul acestei postari

Cautam pe net niste informatii si printre altele dau de postarea asta. 

Dupa ce citesc cu interes, nu am ce face si pun urmatorul comentariu pe blogul respectiv (citat din memorie, nu m-am gandit atunci sa il salvez undeva) :

Salutari si felicitari pentru traseu! Daca imi permiti, am o mica observatie de facut. Chiar daca traseul este foarte putin parcurs, poate chiar deloc in ultima vreme, din ce stiu eu nu este o premiera. Cel putin o persoana, domnul doctor Petre Maldarascu a mai trecut pe acolo. Daca un anumit lucru nu exista pe internet, nu inseamna ca acel ceva nu a existat. O sa iau legatura cu domnul Dinu Boghez, care este un mare iubitor si cunoscator al Coziei, pentru lamuriri. In cazul in care ma insel, iti cer scuze de pe acum (nu mai retin exact cum am formulat…bla bla)

Numai bine!

Toate bune pana aici. Dupa o zi primesc notificare ca mi-a fost aprobat comentariul. Intru pe blog si ce vad 😀

In numele meu aprea urmatorul mesaj:

Salut si felicitari pentru traseu!

Numai bine!

Hmmm… nu prea seamana cu ce am scris eu! Incep sa ma enervez. Frate, ori aprobi un comentariu, ori il respingi! Nu te apuci tu sa extragi ce iti convine si apoi postezi!

Aveam si un raspuns de la individul respectiv:

Andrei,

In primul rand iti multumesc pentru aprecieri!

Cat despre celelate chestiuni, te asigur ca am cercetat, prin toate caile (articole, internet, discutii cu mai multi oameni ai locului). Oricum, iti propun sa mai discutam pe privat.

Numai bine!

Pai ce sa discutam pe privat nene! Eu pusesem un comentariu decent, imi expuneam o opinie, si ma trezesc cu comentariul trunchiat! Putea sa imi aprobe sau nu mesajul… Nu stiu, dar pe mine ma enerveaza rau de tot cenzura, si mai ales denaturarea a ceea ce spun.

Clipboard01

Il rog frumos sa imi stearga comentariul.

Il sterge si imi trimite pe mail urmatorul comentariu (am acordul lui scris pentru a posta discutia), fara nici o legatura cu ce ma deranja pe mine, doar o insiruire de “auto-laude” si cuvinte mari :))

Salut Andrei !

Asa cum ti-am raspuns si la comentariu, ti-am zis ca vom discuta pe privat.
Nu am avut timp si nici acum nu am, fiind prins in chestiuni de reorganizare a sectiei CAR Bucuresti. Dar asta e o alta discutie…
Insa iti voi raspunde detaliat !
Asadar,
In primul rand tu ne-ai felicitat pentru traseu !
Asa ca afirmatia ta ulterioara ca tu nu ai afirmat asta, suna un pic a “spalare pe maini”.
Din partea mea, nicio problema ! Eu nu parcurg un traseu pentru felicitari sau aplauze ! Alpinismul clasic e sportul fara spectatori.
In al doilea rand, legat de premiera traseului.
Eu am studiat zona ani la rand. Tot ani la rand am cautat informatii despre traseul pe Creasta Foarfecilor.
Cautat in reviste, publicatii scrise, tiparituri, internet, orice.
Apoi am purtat discutii fata-n fata si in scris cu oameni ai locului. Unul dintre ei este Dinu Boghez. Dar nu singurul.
Ideea este in felul urmator :
– toti cei care pretind ca au parcurs traseul pe Creasta Coltilor Foarfecii au o eroare principala: NU au mers integral pe Creasta Coltilor. Au mai mers si pe langa, ocolind elemente de traseu.
de exemplu: e ca si cum ai zice ca ai urcat pe Acele Morarului, in fapt ocolind Acul Crucii. => nu ai parcurs traseul pe Acele Morarului
Exact asa este si aici.
De regula, acei care au mai fost in zona, veneau pe undeva pe la baza Coltilor Foarfecii, ocolind unele altele, apoi intrau intr-o strunga, continuand cu urcusul pe ultimul Colt (Coltul 3).
Altii, cei mai multi, urcau direct pe Coltul 3, cel mai facil, venind dinspre Seuta Doctorului. Postau dupa aia poze cu afirmatii: “am fost pe Coltii Foarfecii”.
Verifica toate acestea si vei vedea ca asa stau lucrurile !
Mai exista o mica categorie, de fapt un singur individ, care pretinde ca a fost pe toti Coltii Foarfecii.
Acesta insa nu are fotografii, nu exista alte relatari ale coechipierilor si, mai ales, NU stie de elemente importante si semnificative din traseu. (elemente pe care in mod clar nu le uiti !!!) => este indoielnic tot ce zice !
In plus, eu, in incursiunile mele repetate in zona, am dat peste elemente de traseu care in mod clar puteau fi abordate si depasite numai prin mijloace de alpinism. In acele zone NU am gasit absolut nimic care sa ateste ca altcineva ar fi trecut mai inainte pe-acolo.
Daca / Cand vei parcurge traseul integral pe Creasta Coltilor Foarfecii vei vedea si vei intelege despre ce vorbesc !
CA ATARE, toate acestea m-au condus sa fac afirmatia publica ca Traseul pe Creasta Foarfecilor din Cozia este o premiera a mea si a Andreei.
Nu stiu si nu inteleg de ce atata deranj ! Orgoliile si invidia sunt prea mari ! Mai bine am pune fiecare osu’ la treaba si am parcurge si rezolva si alte “probleme” alpine. Ca sunt destule in Muntii Nostri.
Articolul publicat de mine este foarte detaliat si ghideaza pe orice doritor sa parcurga acest traseu.
Daca as fi fost un “chitros”, puneam doar cateva fotografii, eventual cat mai bombastice, … si atat !
Te asigur ca altii ar fi avut de facut aceleasi cotrobaieli pe care le-am facut si eu, ani la randul, purtand cicatricile pe mana dreapta de la una dintre incursiuni…
Numai pentru eforturile si jurnalul laborios pe care l-am postat, as merita , totusi, aprecieri … (nu vreau sa sune a lauda !)
Daca mai ai nelamuriri, eu sunt deschis la dialog !
Numai bine !
“Numai pentru eforturile si jurnalul laborios pe care l-am postat, as merita , totusi, aprecieri … (nu vreau sa sune a lauda !)” – Hai, lasati modestia la o parte :))
Ce sa mai zic, ii scriu iar si ii explic ce m-a deranjat pe mine de fapt, sperand sa inteleaga de data asta:
Salut,

Nici eu nu am prea mult timp acum…

Nu e vorba de nici un merit, de  nici o lauda, de nici o acuza. Pe mine ma deranjeaza foarte mult CENZURA. Asemenea apucaturi trebuie sa inceteze, nu mai suntem pe vremea comunismului. Eu am avut comentarii negative chiar (ceea ce nu e cazul la ce ti-am scris eu) insa le-am lasat si cand a fost cazul ori am recunoscut greseala, ori am combatut cu argumente.

Ori ce ai facut tu e cenzura. Nu poti sa ma convingi sub nici o forma ca ce a aparut pe blog era comentariul meu. Adica cum, las numai ce imi convine mie? Nu mi se pare corect.

In al doilea rand chiar nu inteleg de ce ai procedat asa, pentru ca nu spusesem nimic rau, dupa umila mea parere. Tot ce mi-ai scris aici imi puteai explica la fel de bine chiar la comentariul meu.

Repet, ce m-a deranjat cel mai mult a fost CENZURA ta.

Atat am de spus deocamdata

Ture cat mai faine in continuare,

Andrei

Credeti ca a avut vre-un rezultat? Nuuuuuu!

Salut Andrei !

In primul rand te-ai cam distantat de la esenta problemei.

Respectiv premiera noastra de pe Creasta Coltilor Foarfecii.

Eu ti-am explicat destul de larg cum stau faptele.

Caci despre fapte (probate) discutam, nu despre vorbe goale, fara temei.

Ma asteptam si mai astept inca o pozitie a ta in aceasta privinta.

Toate bune !

Mihai

Da, despre fapte vorbim- si anume ca mesajul meu a fost denaturat! Despre asta e vorba acum, nu despre traseele parcurse de el, dar se pare ca nu intelege asta!
Una peste alta, mai primesc un mesaj pe mail, legat tot de Mihai Cernat. Se pare ca nu sunt singurul caruia i-au fost cenzurate mesajele, si postate numai laudele 🙂
Mai jos mesajul:
Message: Salut! Daca si tu esti deranjat de afirmatiile lui Mihai Cernat, afla ca nu esti singurul. Ieri am incercat sa-ti raspund la mesajul tau de pe blogul lui, dar m-a cenzurat.
Cand acum ceva vreme i-am comentat si eu postarea felicitandu-l, dar spunandu-i ca nu e o premiera a reactionat la fel. A pastrat doar felicitarile.
Ma bucur ca incet-incet lumea isi da seama despre ce fel de om este.
Sa auzim de bine.
Doru Paunescu.
PS. Astea sunt cateva mailuri schimbate intre noi. In afara de ultimul in care zice ca tot eu sunt mincinos. Si inca ceva…m-am mai intersat si nici cand am fost eu nu am fost noi primii. Premiera se pare ca a fost pana in anii 90. Constantin Braneci se pare ca a parcurs primul Foarfecile.

Schimbul de replici dintre cei doi incepe sa intareasca impresia mea despre acest Mihai Cernat

Buuun, sa continui

Partea II

In ultima vreme cochetam cu ideea de a ma inscrie in Clubul Alpin Roman. M-am abonat la lista de discutii a clubului. Perioada de alegeri. Raman nitel descumpanit cand vad schimburile de mesaje generate cu aceasta ocazie, si mai ales cand vad cine este ales presedintele filialei CAR Bucuresti- nimeni altul decat Mihai Cernat.

Hmmm… pai ce incredere sa am eu in cineva care s-a purtat cum s-a purtat, care cenzureaza si trunchiaza mesaje, cineva foarte orgolios, cineva care nu suporta opinii contrare,  si….ma opresc aici. Daca nu e in stare sa gestioneze o situatie banala, ce o face cu alte ocazii?

Imi spun parerea pe lista de discutii:

Buna seara,”Onoare”. Hmmm….vorba mare asta!

Nu fac parte din CAR, insa recent am vrut sa ma inscriu si eu, la sectia Bucuresti. Dar cand am vazut tot “circul” care dureaza de vreo doua-trei saptamani pe lista de discutii a clubului, plus atitudinea unui proaspat ales PRESEDINTE de sectie, care cenzureaza toate mesajele de pe blogul personal, lasa numai laudele si nu e in stare sa accepte  o confruntare (decenta de altfel) in vazul lumii, mi-am zis ca nu merita…inca… Astept o noua atitudine!

Cu respect,

Andrei Done

Nu aveam idee ce avea sa genereze acest mesaj al meu din partea lui Mihai Cernat. O vreme nu am mai urmarit discutia, fiind plecat in concediu. Cand ma intorc, verific mesajele si nu imi vine sa cred ce gasesc- un comportament penibil, infantil, atacuri la persoana, fara legatura cu problema ridicata de mine!

Apai ce incredere sa ai intr-un club, organizatie, orice, cand cel de las conducere se coboara la un asemenea nivel. Trist 😦

O sa ii raspund acestui individ aici si nu pe lista CAR, loc “nepotrivit ” acestui tip de discutii.

Deci:

Buna ziua !
Done A. de la bun inceput tu ai (cel putin) doua probleme:
(observam aici trecerea de la “Andrei” la Done A. :)) )
1. Nu esti membru CAR (dupa cum declari)
 Exact, am precizat de la inceput ca nu sunt membru CAR, dar imi doream sa devin asa ca incercam sa vad atmosfera din club. Nu vad de ce asta ar constitui o problema
2. Aduci acuze personale pe o lista publica de discutie ce nu are ca scop acest gen de discutii (lista CAR nu este lista CAN-CAN).
Nu am adus nici o acuza personala, pur si simplu mi-a aratat neincrederea intr-un club in care am vrut sa ma inscriu. Faptul ca dumneavoastra ati luat-o personal, este problema domniei voastre (una din multele, bag de seama…). Sunt de acord- lista CAR nu este CAN-CAN, dar in ultima vreme asa arata si asta nu din vina mea.
……………………………………………………
1. Te-a oprit cineva sa te inscrii in sectia CAR Bucuresti ? Ai venit sa depui o cerere de inscrie si nu ti-a fost primita ?
Da, m-a oprit, cand am vazut CAN-CAN-ul de pe lista de discutii a clubului si atitudinea unor membrii. De altfel nu vad unde m-am plans eu ca am depus o cerere de inscriere si nu a fost primita.
Aaaaa, ca invoci motive subiective ce aduc un prejudiciu de imagine in primul rand clubului nostru (in care inca nici nu esti inscris), este problema ta!
Ce motive subiective considerati ca am invocat? Prejudiciul de imagine este cauzat in primul rand de comportamentul anumitor membri. Cine urmareste lista de discutii poate vedea foarte clar asta.
Daca ai citi cu atentie toata lista CAR si nu numai ce vrei tu (sau ce-ti indica amicele tale), ai vedea ca pe lista sunt postate si actiuni concrete legate de activitatea montana. Personal anunt si lansez in mod regulat invitatia de a participa oricine doreste la proiectiile publice si gratuite de la Casa Schiller.
Tin sa va precizez ca urmaresc toate comentariile de pe lista. Dar nu am ce face, chestiile urate sar mai repede in ochi, si repet, eu doream sa ma inscriu in CAR, asa ca trebuia sa imi fac o idee in ce ma bag.  Amicele mele? Nu inteleg la cine faci referire. Ca de obicei incercati sa deturnati discutia si sa includeti si alte persoane, fara nici o legatura cu subiectul. Si stati linistit, nu imi indica nimeni nimic, sunt in stare sa filtrez si singur ceea ce observ.
De ce nu faci referire si la aceste fapte ? De ce subliniezi numai ce vrei tu ? Asta nu e tot o cenzura ?
2. Ma acuzi ca “cenzurez” toate mesajele de pe blogul meu personal.
In primul rand este blogul meu personal. Si altii au bloguri personale.
Toti isi triaza mesajele ce le sunt destinate propriului blog. Nici mie nu mi-au fost acceptate mesaje (decente si cu un fond adevarat) pe alte bloguri personale. Asta e ! Dar am avut onoarea si decenta sa NU ridic chestiunile respective pe liste publice de discutie ale altor cluburi din care nu fac parte.
Bine ati spus “isi triaza”! Asta este total diferit de ceea ce ai facut dumneata, si anume ati deformat comentariul meu, pastrand numai ceea ce va era pe plac! Onoare si decenta aveati daca procedati corect. Si anume,  2 posibilitati: fie sa aprobatii comentariul meu exact asa cum l-am scris, fie sa nu il aprobati deloc. Punct!
Va repet motivul pentru care am facut acel comentariu, poate de data asta intelegeti: intr-un fel sunteti persoana publica, ce a candidat si castigat presedintia unui club. Ce incredere sa am eu in cineva care a procedat in felul acesta, care a ajuns la conducerea unui club in care doream sa ma inscriu?
Si Done A. , ridici problema cenzurii, tu care esti administrator la un site cu larga circulatie ?
Si Cernat Mihai, tin sa iti spun ca asta e un comportament infantil- “ba tu esti de vina! ba tu ai facut asta!”, si cauti motive care nu au deloc legatura cu subiectul de fata.
Sa aducem in lumina cateva fapte petrecute pe acel site :
In primul rand tin sa va informez ca nu sunt singurul administrator de pe acel site. TOATE deciziile se iau in urma consultarii tuturor adminilor, pe lista privata de discutii. Toate postarile de pe acel site trebuie sa respecte un regulament. Motivele pentru care au fost inactivate v-au fost prezentate la momentul respectiv, o sa le reiau mai jos.
– am postat un jurnal cu imagini despre traseul pe Creasta Coarnele Caprei ; a aparut , apoi a fost retras (cenzurat) de admini
V-a fost trimis un mesaj prin care vi se aducea la cunostinta ca postarea ta este “telegrafica” si daca doresti poti dezvolta acel “jurnal”. Mutat de la Jurnale la Forum.
– am postat ca stire Traversarea Meridionalilor ; a aparut, apoi a fost retrasa fara niciun fel de explicatie
Mutat de la Stiri la Forum.
– am postat un jurnal cu un montaj destul de detaliat privind Muchia Bondarului ; a aparut , apoi a fost cenzurat.
Mesajul trimis atunci:
“Buna ziua, In urma cu cateva zile, v-a fost retras un text asemanator cu cel postat in “Muchia Bondarului”. Atunci, vi s-a explicat ca un astfel de text nu este considerat jurnal si nu poate fi postat in sectiunea dedicata. “
Dupa cum vedeti, nu a fost vorba de nici o cenzura. Postarile au fost mutate in categoria potrivita, conform regulamentului, si nicidecum sterse, cenzurate.
Unde ti-e transparenta pe care o invoci ? Unde ti-e onoarea ? , pe care cauti s-o patezi la altii !
Cred ca v-am raspuns mai sus la problemele ridicate.
……………………………………………………………………………..
Si daca tot te dai “onorabil”, ridica tu problema pe care mi-ai ridicat-o si pe blogul meu personal, posteaza mesajele tale si raspunsurile mele detaliate pe subiectul respectiv. Sa fie lucrurile clare pentru toata lumea !
Mai ales ca e vorba despre premiera unui traseu de alpinism.
Ma “dau onorabil” ? Ce vorba e asta? 🙂 Dupa cum vedeti, v-am dat ascultare si am postat toate mesajele dintre noi, asa, ca sa fie lucrurile clare pentru toata lumea. Despre premiera, nu ma pot abtine sa nu il citez pe cel care mi-a atras atentia asupra comportamentului dumneavoastra:
“Despre premiera…Veti putea impresiona cu asta poate niste soareci de birou din Bucuresti, care au vazut muntele pe net. Spune-i asta unui alpinist adevarat si vei primi cel mult un zambet (de politete sau ironic). Asta e si motivul pt. care nu mai retin atetea detalii, nu reprezinta nimic deosebit.
Mult succes la Premiere in Romania! Cu asta am terminat.”
(probabil cand te vei duce pe acel traseu urmand descrierea mea detaliata, cum ai facut si de alte ori -stii cum se cheama cei care repeta !- , vei trambita ce mare realizare personala ai facut !…)
Domnule Mihai Cernat,  din pacate trebuie sa va dezamagesc: cu parere de rau recunosc ca nu am avut ocazia pana acum sa merg pe urmele domniei voastre, ghidat de minunatele dumneavoastra descrieri si topo-uri. Se pare ca mai nou aveti si abilitati de clar-vazator, prevedeti deja “trambitarea  realizarilor mele personale”, in care, orbit de falsul succes, am uitat sa aduc osanale marelui Mihai Cernat. 🙂 Si inca ceva- nu eu sunt cel care “isi trambiteaza”  “succesele”  pe toate listele de discutii posibile; vorbesc de cele cu specific montan.
Mihai Cernat
ps. In ultima vreme, eu personal nu am deranjat lista CAR decat cu anuntul videoproiectiilor. Nu stiu de ce s-a permis unora (ce nici macar nu sunt membri CAR) sa-mi adreseze atacuri la persoana …
Iarasi pierdeti din vedere ce ma durea pe mine de fapt….
Intre timp mai vin pe lista cateva mesaje:
Uai saracul Andrei… acum este anchetat pt. ca a indraznit sa va spuna motivul pt. care nu se inscrie in CAR? Pai asa ce sanse are CAR sa atraga membrii?

Credeam ca si-a dat toata lumea seama ca nu e ok modelul Eugen Popescu de a trata problemele…
 Mie nu mi se pare atac la persoana emailul lui Andrei… sincer mi se pare justificata decizia lui. Mihai Cernat are dreptul sa faca ce vrea cu blogul personal, dar trebuie sa-si si asume deciziile. Nu cred ca “asa fac toti”, si chiar daca ar fi asa, asta nu e o scuza.Andrei Done, mersi de mesaj, eu zic ca e bine ca l-ai scris.
Domnul Mihai Cernat se pare ca nu a terminat si cauta orice motive de a ma infiera, asa ca acum se ia de mine, in calitate de admin tartor-cenzurator pe un anumit portal. Dramatizare maxima, cuvinte mari, anchetare, chestii… 🙂
Mihaela,
Te rog sa fii mai precisa si exacta in ceea ce afirmi ! Mai ales pe o lista publica de discutii.
Asadar, cine pe cine ancheteaza ?
Pana una – alta eu am fost cel acuzat ca cenzurez mesajele pe blogul personal. Deci eu sunt cel anchetat !
Dar, de ce trecem cu vederea cenzurile aplicate de Done A. ca si administrator de site de larga circulatie ?
Despre acel site e vorba sau despre modul in care sunteti in stare sa gestionati o situatie, penibila de altfel?
Apoi, Done A. a depus cumva vreo cerere de aderare la CAR ?
L-a impiedicat cineva ?
Daca o depunea, cu siguranta nu avea niciun fel de probleme .
V-am raspuns mai sus in aceasta privinta. Si deocamdata zic “pas” in a ma inscrie in acest club….
Mihaela, cu asumatul deciziilor, in cazul de fata, lucrurile stau in felul urmator :
– unul bate la usa casei tale spunandu-ti ca a vazut usa ta, dar ca poate ca lemnul din care e facuta usa ta nu e chiar al tau. (adica usa ta nu e chiar a ta)
– intrebare : – tu il vei primi pe acel “unul” inauntrul casei tale ?
Cam greu cu logica mea, nu sunt in stare sa inteleg adancul acestei comparatii/metafore, in fine- ce se vrea ea…
Eu i-am explicat frumos si civilizat lui Done A. anumite aspecte legate de problemele ridicate de el. (prin mesaje private)
Si eu v-am explicat frumos si civilizat, domnule Mihai Cernat, care este de fapt nemultumirea mea, insa mereu ati deviat de la discutie si ati pozat in victima. Nu vad nicaieri din partea dumneavoastra un comentariu in care sa ma lamuriti de ce ati procedat astfel cu comentariul meu. REPET: ce m-a deranjat a fost faptul ca ati denaturat continutul mesajului meu (mai degraba preferam sa nu il aprobati) si modul in care ati gestionat situatia creata in urma nemultumirii mele de pe lista CAR.
Coroborand succesiunea faptelor lui Done A. rezulta ca de fapt acesta inca de la bun inceput dorea sa starneasca mizerii…
Uauuuu, “coroborand succesiunea faptelor lui Done A.”  =)) Va asigur ca numai cu asa ceva nu mai pierdeam vremea! Am destule pe cap de altfel.  In plus, mintea mea nu vede nici un beneficiu in a starnii “mizerii”.
“Saracu’ ” si “nevinovatu’ ” … ce rea e lumea asta !
Credeti ca a terminat? Naaahhhh, si-a mai adus aminte de ceva :))
Deci un nou mesaj pe lista publica a CAR, absolut fara nici o legatura cu subiectul:
Done A. ,
In postura ta de admin al unui site PUBLIC , site in care cenzura este la loc de cinste , rasfrangandu-se asupra multor oameni ce merg pe munte (nu o sa dau nume, dar cunoscatorii stiu ce spun) , aduci o chestiune personala (din mintea ta si a celor care te influenteaza) intr-un spatiu public, in care nici macar nu esti membru ??
Crezi ca lumea nu stie antologica ta faza cu acea fotografie pe care ai postat-o la loc de mare cinste in acel site ?
Si cand ti-au fost aduse niste critici obiective (nu din partea mea) te-ai suparat ? Fiindca fotografia ta era de toata jena !
Aaaa, atunci nu se punea ! …
Asa-i cu astia ca tine: cenzuratori-cenzurati …
Mihai Cernat
Domnule Mihai C. , in locul dumneavoastra as fi putin mai rezervat in afirmatii, asta referitor la “In postura ta de admin al unui site PUBLIC , site in care cenzura este la loc de cinste”….
Aici nu e vorba numai despre mine.
In alta ordine de idei, daca eu ma simt cenzurat, sau nu imi convine ceva, nu sunt de acord cu un lucru, nu imi face placere o anumita companie, nu sunt in stare sa respect regulile impuse de acel “ceva”, etc, apai eu zic PA si imi caut un alt loc unde sunt acceptat si pot accepta niste reguli, pe placul meu.
Iarasi vedeti conspiratii si faceti referire la terti, citez:  “din mintea ta si a celor care te influenteaza”. Nu stiu cum ati ajuns la concluzia ca as fi influentat de cineva.
Iarasi va comportati copilaraste, penibil, si cautati (inventati) motive ce nu au legatura cu subiectul de fata. Dar daca tot ati adus vorba despre “antologica faza cu acea fotografie pe care ai postat-o la loc de mare cinste in acel site”, sa va lamuresc (daca mintea dumneavostra e in stare sa inteleaga ceva): am postat o fotografie pe “acel site”. Fotografia a fost votata de utilizatori si o vreme a stat in topul foto al acelui site. Asta nu e vina mea. Utilizatorii au dat notele. Intr-adevar, au fost si 2 comentarii negative. Pe care, in calitate de admin fioros, puteam sa le sterg. Cum puteam de altfel sa inactivez si notele mici primite. Nu am facut asta insa. Spre deosebire de dumneavoastra, am fost in stare sa accept si critici si sa imi sustin punctul de vedere asa cum m-am priceput eu. Ceea ce nu ati fost in stare dumneavoastra. PUNCT!
In incheiere, domnule Mihai Cernat – sunteti de toata jena, vorba dumneavoastra!
Cu greu o sa reusiti sa imi schimbati parerea despre dumneavoastra, nu ca v-ar interesa asta de altfel…
Cu asta consider subiectul inchis, nu am timp de pierdut cu asemenea personaje.
Si inca o chestie: in calitate de admin fioros si cenzurator ce sunt, nu o sa ii aprob nici un comentariu domnului Mihai Cernat, nu de alta, dar nu vreau sa isi faca publicitate si pe blogul meu personal! Sic!
PS: si ceva cu adevarat interesant si de admirat, asta daca ati rezistat pana aici 🙂

Multumesc Andreea! :)

Sfaturi pentru turisti

Rasfoiam un Almanah Turistic din 1961, de la Andreea, si dau de o rubrica: “Sfaturi pentru turisti”.

Hmmm… mi s-a parut interesant punctul 10: “Ingroapa resturile de alimente, cutiile de conserve etc. inainte de a parasi locul de campare. Succesorul tau vrea si el sa gaseasca locul curat.”

Cam asta era ideea despre a lasa curat in urma ta pe vremea aia?:)

Deci daca ma apuc acum sa sap pe langa refugii, cabane, campinguri, etc, am sanse sa dau de tot felul de relicve 🙂

Am gasit insa si lucruri mai interesante, voi reveni zilele urmatoare 😉

 

2012-11-08 09.53.17.jpg

SISULICI- Motanul

05/09/2012

De multa vreme aveam poze pregatite, sa prezint si ceilalti membrii ai familiei. Caci da, desi sunt “doar” niste pisici, ocupa un loc important in viata si inima mea. Si am amanat, si am amanat…pana azi, in niste imprejurari foarte, foarte nefericite.

Din pacate Sisu ne-a parasit prea devreme, la doar un an si cateva luni. Totul s-a incheiat cu un salt in gol de la etajul noua, aseara…Imi este foarte greu sa vorbesc despre asta, incerc sa ma consolez cu ideea ca macar nu a suferit 😦

Si simt nevoia sa vorbesc despre asta…

Ii multumesc mult mult mult de tot lui Rux pentru ca, aseara la ora 24,dupa ce am anuntat-o, in 10 minute era la mine, desi nu sta tocmai aproape, si ora era destul de inaintata. Si ca a stat alaturi de mine pana pe la 2:30-3, mi-ar fi fost foarte greu altfel…

Deci cine a fost Sisulici motanul?

A fost o pisica pe care am luat-o in urma unui anunt primit la serviciu.

La inceput a fost Sisa, pisica. Asta timp de vreo 2-3 luni pana ne-am prins si noi de niste chestii 🙂 L-am adus acasa cu metroul, in geaca. Apoi brusc, a devenit Sisu 🙂

Lui Sisu ii placea cafeaua, si nu de putine ori si-a parlit mustatile la aragaz, incercand sa soarba cand inca era pe foc.

Lui Sisu ii placeau florile, de cate ori aduceam acasa, statea numai pe langa ele si le rontaia.

Sisu era tot timpul primul la usa atunci cand ajungeam acasa.

Sisu era tot timpul, dar tot timpul, printre picioarele mele, cand mergeam prin casa.

Sisu avea inclinatii spre alpinism, de cate ori avea ocazia exersa noduri cu cordelina. De asemena isi alegea locuri cat mai inalte din casa, de unde supraveghea toate miscarile.

Lui Sisu ii placeau filmele, cand ma asezam in pat cu laptopul era primul pe pieptul meu, si urmarea cu interes ce se intampla pe ecran.

Sisu era afectuos si iubitor, cand vroia el 🙂

Sisu era in stare sa alerge pana pica lat dupa un snur sau laser.

Sisu era paznicul casei. Cand plecam mai multe zile  il rugam pe unchiul meu sa treaca sa vada ce mai face. Pleca terorizat :)) Se ajungea la lupte corp la corp, ma ruga sa ii las un mop sau ceva la indemana ca sa se poata apara :))

Asta poate sa o confirme si Rux, care a ramas cu un semn permanent in urma bataliei cu el, SISU  😀

Sisu era ceasul desteptator. Astfel, in ultimul an, am avut trezire fortata, apoi intrata in reflex, la ora 5:30 punct, dimineata :))

Sisu era un luptator. Nu putine lupte am dus si eu, si Rose, cu el. Pierdute de noi de cele mai multe ori 🙂

Sisu era rabdator. Nu de foame, desi de cateva ori ma uitat sa ii cumpar mancare 🙂 In general, suporta multe “dragalasenii” pana sa ii sara tandara 🙂

Lui Sisu ii placea sa bea apa din WC, si asta era una din grijile mele, sa nu uit sa las capacul jos :))

Sisu era explorator, asa ca a fost sa faca o vizita vecinei de alaturi. Pe o chestie foarte ingusta. La etajul noua.

Sisu simtea cand nu ma simt bine si imediat venea langa mine. Simtea chiar si de ce am nevoie, sa stea linistit langa mine si sa toarca sau sa ma inveseleasca cu giumbuslucurile lui 🙂

Of, imi pare rau insa nu mai sunt in stare sa continui acum, desi mai am multe de spus despre ce a insemnat Sisu pentru mine. Sper ca maine sa ma simt mai bine si sa continui…:(

229388_224140427602342_6929165_n.jpg
Inca Sisa 🙂

221688_224140567602328_1453286_n.jpg

221808_224140377602347_538948_n.jpg

230638_224140517602333_7574868_n.jpg

Privire de monstrulet inca de mic 🙂

223381_224140590935659_2345338_n.jpg

Isi arata coltii inca din primele zile 🙂

230848_224140490935669_5247211_n.jpg

223423_224140614268990_7220092_n.jpg

2011-06-09 21.08.21.jpg

2011-12-01 15.35.27.jpg
Sisu visatorul
320021_10150559110698312_1580347774_n.jpg
Sisu alpinistul
IMG_20120408_190434.jpg
Sisu romanticul

2011-06-09 21.10.38.jpg
184107_10150386038863312_5129400_n.jpg2011-07-23 14.38.03.jpg2011-08-29 20.54.09.jpg2011-10-29 10.35.40.jpg2011-12-01 15.36.06.jpg2011-12-17 17.44.23.jpg2011-12-19 21.31.55.jpg2012-02-11 23.58.26.jpg2012-02-25 17.19.34.jpg2012-02-25 21.25.59.jpg2012-06-07 20.40.13.jpg2012-06-07 20.52.09.jpg2012-06-14 07.51.52.jpg2012-06-16 10.42.54.jpg284931_10150394892618312_8296994_n.jpg320612_10150559077548312_166705713_n.jpg383305_10150559113918312_647247853_n.jpg384641_10150559115238312_1539118816_n.jpg420107_375314289151621_1534798328_n.jpg625467_510906682259047_2054523071_n.jpgDSC01859.JPGDSC01859.jpgDSC01864.jpg

1 an

Doar atat: Multumesc Rosemarie pentru un an minunat!

[pe2-gallery class=”alignleft” ]
58.jpg91.jpgIMG_1504.JPG[/pe2-gallery]

 

Si cu ocazia asta va recomand si un film vazut in cadrul Festivalului de film european, despre care nu pot spune decat: must see, cautati-l!

José and Pilar

“José and Pilar,” a documentary by Miguel Gonçalves Mendes, is a deeply moving story about love, loss and literature. It follows the days of José Saramago, the Nobel-laureate Portuguese novelist, and his wife, Pilar del Rio. The film shows their whirlwind life of international travel, his passion for completing his masterpiece, “The Elephant’s Journey” and how their love quietly sustains them throughout. “Jose and Pilar” reveals the hidden Saramago, unravels any preconceived notions about him, and proves that genius and simplicity are indeed compatible. It is a funny and touching portrait on the endurance of the artistic spirit. A glimpse into the life of one of the greatest creators of the 20th century, it shows us that, as Saramago says, “There is always another way to say everything.”

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑