Vacanta de 1 mai in Cheile Turzii
Participanti: toata lumea
TRASEE:

1. Sambata 28 Aprilie:

– Creasta Sansil ((3B/5+, 4LC) in Peretele Sansil

– Traseul Grotelor, varianta cu tunel (3A/6, 2lc) in Peretele Sansil

2. Duminica 29 Aprilie: Traseul Hans Gora sau Creasta Coltului Crapat (3B/7, 5lc)

3. Luni 30 Aprilie: Grota lui Hili – via ferrata

4. Marti 1 mai: Traseul Scoala Turdeana si dupa-amiaza, am vizitat Salina din Turda

Vineri 27 aprilie, pe la ora 19h, am plecat din Bucuresti cu Octavian si Viorica; Silvia si Catalin erau si ei in drum spre Chei. Dupa un drum luuunggg am ajuns toti in camping-ul din Cheile Turzii, dimineata pe la 2h30. Iar pe la ora 3 au ajuns si Cristi Popescu, Dana si Mihai; spre dimineata au mai venit Ioana & Catalin Cretu, Vlad Condratov din Iasi, Rux cu Andrei Milo, Despot cu Ionela, Dorian, Sebi……. ce mai tura-vura: o gramada de cunoscuti!

In micuta parcare, la 3 dimineata, am sarbatorit cu prajituri bune si visinata ziua de nastere a Vioricai : a fost frumos ….. inca odata LA MULTI ANI VIO! :* : ) si apoi ne-am retras la somn.

De fapt corturile nu le-am pus langa Cabana Cheia, ci in capatul opus al Cheilor, inspre Petrestii de Jos. Se trece un mic podulet si corturile se pun in poienita din fata casei. Catalin ne spune ca nu mai e nea’ Ovidiu proprietar, ci casa a fot preluata de un grup de motociclisti, care s-au gandit ca e nimerit sa puna muzica tare in boxe, sambata dis-de-dimineata!😦 (Am avut totusi noroc: nu erau manele!) Daca o vor tine tot asa, s-ar putea sa-si piarda publicul; sau poate ca ei asteptau un altfel de public (tineri din sat, veniti la discoteca, nicidecum oameni veniti la catareala).

Totusi un lucru bun: au montat un dus si exista (FOARTE IMPORTANT!) si un bar si un gratar (mici, bere, inghetata….)

Pentru noi, asta a fost prima excursie in Cheile Turzii asa ca vrem sa multumim pe aceasta cale, Ioanei si lui Vlad: cu siguranta am fi balaurit muuuuult mai mult dupa intrarile in trasee, daca nu am fi mers impreuna. Asta ca sa nu mai mentionez ca si compania si atmosfera in trasee au fost foarte placute si ne-am simtit tare tare bine!🙂

1.jpg

Sambata de dimineata ne trezim pe la 7:30, pe la 8 facem ochi si iesim din cort, apoi facem cunostinta unii cu altii…. ca sa nu mai ramana relatiile doar la nivelul blogosferei!😀 Suntem incantati de frumusetea locurilor. Dupa ceva dezbateri, Catalin Cretu si Vlad se duc in Fight for life, un traseu pe mobile care nu are foarte multe repetari… si se pare ca a fost intr-adevar o lupta pentru viata, din povestirile baietilor (de altfel, povestiri amuzante si pline de suspans!)😛 iar Silvia si Catalin in Memorialul Jenci Bacsi.

Noi ne hotaram sa incercam Creasta Sansil….iar apoi mai vedem. Se stabilesc echipele (Octavian cu 2 secunzi : Viorica si Ioana, Andrei cu mine).

2.jpg

Prima zi: dimineata la drum, sa fi fost vreo 9h30 cand ne-am urnit, micul dejun prelungindu-se destul de mult😀, lumea fiind bucuroasa de (re)intalnire.

3.JPG

Cheile sunt strabatute de la un capat la celalalt de o poteca foarte ingusta, pe alocuri aproape lipita de perete, pe alocuri zidita, existand chiar si scari de piatra. Peisajele sunt spectaculoase asa ca nu stiam unde sa casc ochii mai intai. Ma fascineaza padurea, rauletul plin de pestisori, peretii de stanca inaltandu-se foarte aproape de apa, abrupti, creste ascutite, turnuri de piatra, valcele cu grohotis, arcade si firide, liniile pitonate… sa fiu atenta la povestirile macabre, senzationalul de dimineata😀 …. cu diverse accidente in perete?!! Exista si un izvor undeva pe la jumatatea Cheilor iar raul Hasdate e trecut de mai multe podulete (cred ca vreo patru in total), pana la iesirea din Chei.

Inainte de toate, cateva cuvinte despre primele trasee de alpinism din Cheile Turzii.

“Primii pasi au fost cei ai membrilor Societatii Carpatine din Transilvania, societate înfiintata în Cluj la data de 11 ianuarie 1891. Din anul 1945 activitatea alpina a continuat în cadrul Societatii Carpatine Ardelene Populare. Un avînt deosebit l-a cunoscut alpinismul însa o data cu înfiintarea cluburilor Metalul, Stiinta, Progresul si Vointa.

Paralel cu prezenta pe teren, s-au tinut si prelegeri despre tehnica de catarare. La primele iesiri s-au folosit funii obisnuite din cînepa si pitoane forjate din buloane de cale ferata. Asa s-a ajuns la primele încercari timide. In anul 1949 echipa alcatuita din Andrei Moldovan si Kovács Francisc au intrat în Grota Sansil, folosind o creasta laterala. Cîteva pitoane batute atunci se mai vad si astazi. Traseul a fost repitonat mai tîrziu. In anul 1951 Lorincz Nicolae, Puiu Moldovan si Andrei Moldovan au pitonat Grota lui Hili, traseu parcurs cu placere si azi. Aceste ture marcheaza de fapt începuturile catararii în Cheile Turzii.
La 1 iunie 1951 s-a deschis aici o scoala de alpinism organizata de Confederatia Generala a Muncii, la care au participat printre altii si alpinistii autodidacti din Cluj. Dintre ei, mentionam pe Lorincz Nicolae, care a ajuns sa fie principalul deschizator de noi trasee, instructor si animator al miscarii alpine din zona.
Dupa închiderea scolii, prima tura pitonata pe baza noilor cunostinte a fost traseul Sansîl. Apoi ,,zestrea” de trasee a Cheilor Turzii a crescut neîncetat ajungînd astazi la peste 50.
In anul 1972 a luat fiinta sectia de alpinism a clubului sportiv Universitatea Cluj-Napoca. ”

Creasta Sansil ((3B/5+, 4LC) in Peretele Sansil:

La 10 minute de mers prin Chei, Ioana ne indica poteca spre dreapta si dupa o scurta ascensiune ajungem imediat la intrarea in creasta Sansil (3B/5+, 4LC), primul traseu pitonat in Cheile Turzii. La intrarea in Creasta Sansil : un traseu usor si parcurs de multi, am lasat in fata o echipa de doi baieti, foarte rapizi si abia apoi au plecat Octavian cu fetele si Andrei dupa.

De la baza traseului, marcata cu un piton, urcam in diagonala spre stanga o portiune cu pernite de iarba. Dupa aproximativ sase metri intalnim o fisura orientata spre dreapta. In partea ei inferioara trecem o surplomba cu ajutorul a trei pitoane. În continuare, ne orientam putin spre dreapta catre un diedru pe care nu il vom parcurge in intregime, ci vom traversa spre stanga. O surplomba si o creasta scurta ne conduc in regrupare.

4.jpg

“Secundele” lui Octavian si Andrei in tricou rosu.

5.jpg

Traseul are o priveliste superb si consider ca a fost o buna alegere pentru prima zi de catareala. Are cativa pasi mai delicati (cel putin asa i-am resimtit eu), in rest nu este foarte dificil. De fapt, daca stau sa ma gandesc, accidente pot surveni oricand, oriunde, mai ales pentru ca terenul este destul de friabil sau exista riscul sa nu te asiguri corespunzator in momentul ascensiunii….. asa ca m-as abtine de la a califica vreun traseu.

Andrei in prima lungime din Creasta Sansil :

6.JPG

Andrei atent:

7.JPG

O frumoasa priveliste asupra Zonei Turnul Ascutit. In prima zi Cristi Popescu a parcurs acest traseu impreuna cu Dana si Mihai, secunzi. Noi fiind in peretele opus, Sansil, am reusit sa-i surprindem cu aparatul foto progresand in traseu, in diverse stadii.

8.JPG

Pentru mine aici a fost un pas mai delicat!

9.JPGViorica:

10.JPG

In prima regurpare: Andrei, Viorica si Ioana.

11.JPG

Fotografia de mai jos este facuta de Octavian, din a doua regrupare (Lc2 nu este foarte lunga) :

12.JPG

13.JPG

Fetele:

14.JPG

Ioana si Octavian:

15.JPG

Raul Hasdate:

16.jpg

Ultimele doua lungimie ale traseului, sunt de fapt creasta as aca usoare fiind, Andrei m-a lasat pe mine sa merg cap.

17.JPG

Dap! Am urcat cu ochelarii de soare (de oras), ochelari Ray Ban…. please!

18.jpg

19.jpg
Traseul este aerian si foarte frumos. In regrupare, privelisti ametitoare😀

20.jpg

Fotografie pe care ne-a facut-o Catalin din Fight for Life: se poate observa Creasta Sansil si Traseul Grotelor cu cele 3 variante si cred ca «furnicuta» de pe creasta este chiar Octavian.

21.JPG

Andrei in lungimea 3 :

22.JPG

Cele 3 fete in regrupare : Vio, Roze & Ioana

23.jpg

E drept ca nu am facut asigurarea cum trebuie si saracul meu secund ar fi imbulinat-o rau de tot, daca traseul era mai greu; mai apoi am invatat si mi-a aratat Andrei ce am facut gresit. SAFETY FIRST !!

24.JPG

Johnny Bravo :P

25.JPG

Turnul Ascutit si Grota lui Hili :

26.JPG

Ultima parte a Crestei Sansil are o expunere foarte frumoasa:

27.jpg

Clar, pe viitor trebuie sa ne imbracam in rosu, pentru a iesi in evidenta in poze !😛

28.jpg

29.jpg

De la iesirea din creasta, Ioana ne indica retragera: mai urcam pana in Creasta pentru a cobori apoi pe poteca si pe un valcel cu grohotis, avand Creasta Sansil in dreapta, la coborare.

30.jpg

Cum era abia ora 15h, ne hotaram ca mai avem timp de un traseu si cel mai la indemana este Traseul Grotelor din Peretele Sansil (numai sa gasim intrarea!). Parea imbietoare si Grota lui Hili dar ne-am cam speriat de grohotisul pana la intrarea in traseu.

31.JPG

 

Traseul Grotelor, varianta cu tunel (3A/6, 2lc) in Peretele Sansil :

La intrarea in acest traseu ne conduce limba de grohotis a Zurusului Cetatii. Urcam aproximativ un sfert din lungimea lui pana la un palc de copaci tineri, de unde cautam cu privirea pitoanele ce puncteaza traseul Grota Sansil.

Dupa ce ne reincarcam proviziile cu apa de la izvor, inaintam pe acest valcel (din stanga traseului Creasta Sansil) pana la intrarea celui de-al doilea traseu. Vedem ca sunt destul de multi oameni in prima regrupare sau progresand in lungimea doi (sa fi fost in total vreo 6 pe-acolo, toti ciorchine), ne decidem sa mai asteptam nitel. De data asta pleacam noi prima echipa, Andrei cap. Curand ne urmeaza si Octavian cu fetele :

32.jpg

Pasul dubios in prima lungime este exact inainte de a ajunge in regrupare.

33.jpg

34.jpg

35.jpg

Regruparea nu e foarte comoda….. pentru 5 persoane! :P Noroc ca e si un copac la radacina caruia se poate sta bine. Deja se facuse ora 17h si ne gandim serios daca sa continuam sau sa rapelam? Plecarea in lungimea doi e mai dubioasa, cu un mic traverseu spre drepta. De la pom traversam spre dreapta peste o placa spalata. Andrei il lasa pe Octavian sa se duca cap in lungimea asta😛

36.jpg

Intre timp, reusim sa le facem fotografii baietilor, in Fight for Life: Catalin sus si Vlad in perete:

37.jpg

Dar revenind la traseul nostru: a fost cu ceva peripetii! Traseul Grotelor are 3 variante: una cu finalitate in grote, de unde se rapeleaza inapoi in valcel; una cu iesire in creasta (aceasta fiind si varianta mai dificila) si a o treia posibilitate, in extrema dreapta, pntr-o lungime continua de traverseu, varianta cu tunel pe care o cautam si noi. Necunoscund traseul, Octavian porneste tot in sus, inaintand vreo 5-6 spituri pana cand terenul devine tot mai friabil si din ce in mai greu. Avem ezitari…….. Moment in care scot telefonul si o sun pe Ioana Fluturas, care parcursese traseul cu 2 saptamani inainte. Eiii bine, nefiind la fata locului, explicatiile au fost utile pentru a ne da seama ca Octavian inaintase in sus prea mult si lungimea doi ar fi trebuit sa fie mai usoara. Numai ca mai departe nu ne-am dat seama cam cate grote trebuie sa traversam si cam pe unde vine traseul?!!?! :D Octavian a fost coborat de Vio si prin adevarate inginerii si miscunatii demne de toata lauda, a reusit sa recupereze echipamentul si a pornit apoi in directia cea buna. De prisos sa spunem ca nu aveam vizibilitate prea buna din regrupare si nici nu reuseam sa ne auzim bine dar pana la urma Octavian s-a descurcat admirabil; multumim si Ioanei pentru informatii…. a ajuns in buza tunelului unde a regrupat si ne-a asteptat pe toti.

Tunelul descendent din Sansil

38.JPG

Dupa rapelul de la iesirea din tunelul Sansil, am mai urcat niste pante inerbate, destul de friabile, pentru a iesi in acelasi valcel pe care ne-am retras si din Creasta Sansil.

39.jpg

Superba lumina de apus :

40.JPG

E drept ca ma cam isterizez in momentele dificile si ma panichez si ma pierd cu totul, de fapt :D ….asa ca pe ultimul traverseu inainte de a ajunge in Tunel…..  s-a ras nitel de mine si bineinteles ca eu m-am bosumflat!

41.jpg

42.jpg

Duminica dimineata ma trezesc cu ceva febra musculara, o stare de bine si mult chef de catarat!🙂

43.JPG

Din pacate, duminica seara multi prieteni trebuiau sa plece dar noi eram abia la micul dejun, fara griji si voiosi nevoie mare! Ne astepta o zi de catarat!

44.JPG

Creasta Hans Gora :

45.jpg

De data asta Catalin Cretu a facut echipa cu Octavian in Cipches si noi ne-am hotarat sa intram in traseul Hans Gora sau Creasta Coltului Crapat (3B;6-;4lc) 2 echipe: Vlad cu fetele si Andrei tot cu mine :P

Asa arata traseele parcurse in prima zi :

46(1).jpg

Cheile Turzii :

47.jpg

Ioana si Vlad stiu intrarea in traseul Hans Gora asa ca dupa izvor mai continuam si o luam la dreapta pe poteca, traversand un grohotis spre Peretele Coltului Crapat, de unde se vede creasta Hans Gora din lateral, cu traseele frumoase si interesante foarte bine conturate:

48.JPG

Turnul Ascutit si Grota lui Hili:

49.JPG

Prima lungime de coarda este una usoara. Se poate regrupa inainte de pasul traseului (cel de -7 sau 7…. ) sau dupa. Vlad a trecut pasul si a mai continuat printr-un hornulet, pana la iesirea in creasta unde a regrupat. Pleaca si fetele, apoi pleaca Andrei care regrupeaza inainte de pas. Caldura mare mon cher!😛

Mi-a placut expunerea dar in unele locuri, in prima portiune era inierbat traseul.

51.jpg

A doua lungime de coarda este una spectaculoasa, Vlad regrupand langa o fereastra naturala de unde privelistea este magnifica. Traseul urmareste matematic linia crestei pana la crucea lui Hans Gora.

52.JPG

53.jpg

Superb!

54.JPG

Regruparea inainte de ultima lungime este chiar langa cruce.

55.JPG

Pe hornulet in prima lungime:

56.jpg

Ultima lungime din Hans Gora este usoara, fiind de fapt o progresie pe creasta, asemenatoare Acelor Morarului, as putea spune :D…. sau poate mai ingusta creasta?!

57.JPG

Din ultima regrupare ii vedem pe baieti, Catalin si Octavian, in Cipches. Mai au putin si termina si ei.

58.jpg

59.jpg

60.jpg

61.jpg

62.jpg

In Hans Gora ne-a batut soarele toata ziua.

63.jpg

Retragerea se face printr-un rapel la 2 corzi pana in valcelul pe care am urcat.

64.jpg

Foarte multe pasari frumoase, ce zboara repede repede si ai senzatia ca se izbesc de stanci, ca intra in stanca. Ne-a zis Catalin cum se numesc, dar am uitat : ( vulturel?

65.jpg

Hasn Gora e un traseu foarte frumos si cum era doar ora 16h, eu tare as mai fi vrut sa catar ceva. Pacat ca nu ma tin puterile !

Am parcurs mai pe seara prima lungime din Scoala Turdeana impreuna cu Andrei si Octavian dar cum era deja ora 19h si nu vedeam continuarea traseului (desi Andrei o ochise dar banditul a tacut malc…. avea chef de odihna si racoritoare la buza cortului, nu de catarat!), am hotarat cu Octavian ca e mai intelept sa ne dam jos.

66.jpg

67.jpg

Luni, 30 aprilie a fost o zi mai linistita. Am avut o tentativa de a merge in Turnul Asctutit dar ne-am dat jos din prima lungime, realizand ca ne depaseste puterile. Asa ca am ales sa urcam prin Grota lui Hili, unde – minune mare – am dat de ditamai odgoanele de via ferata. Urat ce au facut baietii astia aici, mai ales ca Via a fost facuta peste un traseu existent… Sa nu mai vorbim si de cum vor fi afectate pasarile care isi au salasul pe aici…😦

68.jpg

69.jpg

70.jpg

71.jpg

Internet banking la inaltime: la iesirea din traseu Andrei si-a amintit ca trebuie sa faca nite tranzactii (adica sa-mi transfere mie bani!) care nu sufereau amanare pentru ca eu as fi aplicat dobanda pentru neplata datoriei! :D

72.jpg

Tot in ziua de luni,  Viorica a facut o lunga plimbare pe sus pe platou si a avut ocazia sa fotografieze caprioare, o vulpe, foarte multe flori (irisi, lacramioare)…. o minunatie. Ne-a povestit ca in celalalt capat al Cheilor, la cabana…. e haos (masini, gratare, lume ca la balci , scaune de plastic, muzica tare)…..ce bine ca n-am stat cu corturile acolo !😀

73.jpg

La iesirea din traseul Grota lui Hili,  am urcat sus pe platou pana la Crucea Sandului. Privelistea e foarte frumoasa.

74.jpg

Camping-ul nostru si pe fundal Petrestii de Jos … cred😀

75.jpg

 

77a.JPG

In ultima zi, Andrei nu prea a mai avut chef de catareala asa ca am plecat eu cu Octavian sa facem Scoala Turdeana. Numai bine ca in prima regrupare dam de Despot cu Sebi, asa ca n-am fost singuri pe traseu. E un traseu dragut (un pic tocit pana in prima regrupare, pentru ca este foarte frecventata….. eiii, nici chiar atat de tocit ce pietrele de pe cararea ce strabate Cheile, dar totusi alunecos).

Are doar 3 pasi mai delicati: la fiecare plecare din regrupare; pasul de -6 fiind pe o fata spalata, la inceputul lungimii 2.

78.JPG

In ulima lungime, fiind usoara, am plecat eu cap.

79.JPG

Despot si Sebi inainte de ultima lungime:

80.JPG

La final, mm hotarat sa unim corzile si sa coboram cu 2 rapeluri……

Pe la pranz eram deja inapoi la masini. Andrei si Viorica stransesera bagajele si era o caldura infernala. Ne-am hotarat sa punem punct cataratului si sa terminam mini-vacanta de 1 Mai cu o vizita la Salina Turda despre care auzisem ca a fost restaurata cu fonduri Europene si ca este o minunatie! In Turda nu exista foarte multe indicatoare spre Salina asa ca am bajbait putin, asta pana cand 2 tineri localnici ne-au spus ca ei merg tot in directia aia, locuiesc aproape si ne duc pana acolo….. alergand in fata masinii!!! :D Le-am rasplatit efortul si noi si Silvia cu niste banuti de o bere, sa se racoreasca si ei🙂

81.jpg

In salina este racoare (10-12*C) asa ca eu una am dardait nitel in pantaloni scurti si tricou (dar nu-mi oprisem haine la indemana si bagajul era bine pus in portbagaj…sub balte bagaje😛 ). Intrarea se face printr-un tunel luuunggg, de vreo 300-400m.

82.jpg

Intr-adevar Salina e SF !

83.jpg

Are mai multe incaperi care pot fi vizitate.

84.jpg

85.JPG

Se pot face chiar si plimbari cu barca.

86.jpg

87.JPG

88.jpg

89.jpg

A fost o vacanta foarte reusita. Traseele catarate sunt spectaculoase, expuse si ofera priveliste minunate asupra Cheilor. Speram sa revenim cat mai curand.

Topo: TURISM SI ALPINISM IN CHEILE TURZII- M.Vasile

fig13.jpg

fig18.jpg

fig20.jpg

fig22.jpg