Marius Teicu – Iarna, alba iarna

Asculta mai multe audio diverse

Si un slagar de la Marius Teicu🙂
21-22 ianuarie 2012

Harghita

Echipa: Cristi, Carmen, Viorica, Octavian, Rose, eu

Eeeeee…. si da! A venit in sfarsit timpul sa vad cum e cu schiurile! Imi doream de foarte multa vreme sa invat a schia, dar pana acum nu am avut ocazia (sau am fost prea lenes :P). Insa de data asta Rose si-a reluat rolul de organizator si iata ca am reusit sa ne urnim. Unde? La Cristi acasa, intr-o cabanuta aflata in mijlocul padurii, intr-un peisaj de vis, la vreo 14 km de Miercurea Ciuc.

Ii multumesc lui Cristi, pe calea asta, pentru gazduire, atmosfera, echipament si rabdarea de care a dat dovada cu mine😀 Si lui Ovidiu pentru schiurile daruite😉

Dar sa revin. Vineri fug de la munca pe la 16 (multam sefu’😉 ) si ne imbarcam in cele doua masini: a lui Octavian si a lui Cristi. Timpul trece repede si iata-ne ajunsi la destinatie, pe la ora 23 (parca?)

Sa ne bagam la somn? Nici vorba! Tatal lui Cristi (fooarte simpatic, btw🙂 ) are nevoie de ajutor pentru a monta o senila la ratrac. Ne suflecam manecile (sau nu! frig mare, doar suntem la Miercurea Ciuc) si ne punem pe tras-impins-smuls🙂

Echipa in actiune

DSC01938.JPG

Dupa ceva chinuiala reusim sa punem masinaria in functiune. Tatal lui Cristi porneste sa pregateasca partia pentru a doua zi. Noi dupa el. Cristi cu schiurile si Rose cu placa. Noi restul fara “motorizare” ostenim repede si renuntam. Rose si Cristi reusesc sa faca 2 coborari la lumina frontalelor.

Dupa treaba asta ne retragem la cabanuta: de vis! Simpla dar totusi frumoasa si primitoare. Si calduroasa!🙂

DSC01945.JPG

Pana sa ne prinda somnul se facu ora 2. Am dormit bustean🙂

Dimineata, dupa ce fetele au pregatit micul dejun (yam-yam: omleta, slana, ceapa, sarmale si alte minunatii, plus un paharel de palinca🙂 ) plecam spre partie. Ninsese toata noaptea si peisajul era ca din carti.

DSC01954.jpg

Ne punem doagele pe picioare si fiecare arata ce stie (sau nu :)) )

Octavian

DSC09795.jpg

Eu

DSC09802.jpg

Atent la explicatii🙂

DSC09804.jpg

Vio si Octavian s-au descurcat bine (parerea mea🙂 )

Observati siguranta, pozitia si eleganta :))

DSC09809.jpg

DSC09813.jpg

Una din cele cateva trante

DSC09816.jpg

Nu stiu de ce am amanat atat sa ma apuc de schi, desi visam mereu la ture cu schiurile si cu rucsacul in spate, sa ma pierd in mijlocul albului si sa nu imi pese de nimic. Cred ca teama de a nu-mi busi genunchii, picioarele, si sa nu mai pot merge pe munte.

Carmen

DSC09817.jpg

In prima zi mi-a fost o teama teribila sa ma folosesc de instalatie pentru a urca partia, asa ca am bagat ture pe jos pana cand am obosit. Dar mi-a placut senzatia pe care ti-o da alunecarea pe zapada. Pacat nu am avut curaj sa incerc mai din vreme schiurile🙂

 

DSC09822.jpg

DSC09824.jpg

Nu mai fusesem pana acum in zona asta a tarii. Am ramas impresionat, de abia astept sa vin si vara. E foarte salbatic (sau asa mi-a parut mie). Sunt niste munti mai putin circulati, din ce am vazut.

DSC09828.jpg

DSC09839.jpg

Rose- care face un adevarat balet din datul cu placa🙂

DSC09842.jpg

Si am zis sa incerc si eu sa imi reamintesc cum e cu placa, ma dadusem in urma cu cativa ani

DSC09861.jpg

FAIL – nici o treaba :)) Ce-i drept ma simteam putin mai in siguranta decat pe schiuri, asa mi se pare mie: ca daca ai ambele picioare prinse la un loc, ai sanse mai mari sa nu te accidentezi si deocamdata imi mentin pararea, asta poate si pentru ca am facut un spagat cu schiurile de m-am intins bine de tot :)) )

Tranta si cu placa

DSC09863.jpg

Nici Octavian nu a avut mai mult succes cu placa🙂

Am stat pe partie pana s-a intunecat. Apoi ne-am retras la…..gratar :)) Am sta cu Vio si ne-am afumat bine de tot. Dar rezultatul a meritat, vedeti mai jos🙂

DSC09866.jpg

Seara, cantec, joc si voie buna🙂 O sesiune de remy, una de dansuri maghiare, una de gustat palinca, povesti cu lupi si ursi, planuri pentru la vara. Si tot asa….amanam ora culcarii pana la ora 12. Dupa ceasul din sala de mese, care era blocat la 11:55 :))

Pe la ora 2 (se poate si 3🙂 ) ne retragem. A fost o zi grea🙂

A doua zi o luam de la capat. De data asta mi-am facut curaj si am folosit cablul. Ce sa zic – ca am cazut de vreo cateva ori pana am reusit sa ma prind cum sta treaba? Ca imi scapau betele? Sau cum ma aruncam ca disperatul cand ma apropiam de finish? :))

Dar am perseverat si am reusit pana la urma :d Una peste alta am facut vreo 12 urcari pe cablu. Si zic ca am progresat🙂

Cam asta fu treaba cu prima lectie de schi. Recomand zona, cel putin pentru incepatori: zapada multa, panta lina, partie larga, o urcare 2 lei, abonament pe zi 30 lei. Barulet la baza partiei. Liniste. Peisaje de basm. Fara aglomeratie. Oameni de treaba. Sa mai zic?🙂

Daca am retinut bine partia se cheama Dealul Haiducilor (denumirea in maghiara nu am retinut). Se afla la 14 km din Miercurea Ciuc spre Odorheiu Secuiesc, pe partea stanga a soselei. Aveti harta mai jos.

Bonus: daca vreti sa “va radeti” observati gratia cu care schiez :))

Concluzia: cand mai mergem la schi? :d