14 august 2011
Traseu : Busteni – Valea Seaca dintre Clai(1B) – Braul lui Raducu – Valea Caraimanului – Busteni
Participanti: Andrei X 2, Roze
Text: Roze 🙂
A curs ceva cerneala pentru Valea Seaca a Jepilor, sau Valea Seaca dintre Clai sau Seaca Claii si Brana lui Raducu. Eu ce-as mai putea adauga?! Informativ nu va fi; doar niscavai poze!
A venit weekendul lung (cel cu 15 august), planuri nu aveam (Doamne!!!!!! Ce se intampla!? DANGER! Prea-iubitul, pre-slavitul meu, cel ales…..NU FACUSE PLANURI!) dar cum vremea era buna, casa era curata, motanul hranit, rufele spalate….. am zis totusi hai la munte! Pentru „bucuresteni”, Bucegiul e cel mai la-ndemana. Am luat trenul duminica, dis-de-dimineata si Andrei alege Seaca dintre Clai. Si-a incheiat astfel socotelile cu valea asta (e cred, la a 6-7-a ascensiune, mademoiselle la prima!)
In Sinaia, ne culege Andrei Ivan cu masina. La telecabina in Busteni: nebunie – coada de 3 ori in jurul cladirii, muzica, masini, chiuituri si strigate….„hai la porumb fiert!”, corturi, paturi, ghiauri de plozi care iti sar in fata masinii, mici sfaraind pe gratare! Si asta la 10 -11 dimineata.
Materiale folosite: neaparat o doza de bere pe care sa o savurati in Saua Claii (altfel iubitul va va face cu ou si cu otet!), casca musai, ham,…..
Balaurim nitel, pana la “La Gratar”, ca abia apoi sa intram pe poteca marcata Triunghi Albastru. Urzici, bolovani si….ZMEURA….tufe multe de zmeura. Vai, asa de bune si parfumate si duuuulci, ne asteptau grasute, sa le culegem. Dar sunt si tare periculoase ….cat pe-aci sa nu mai avem ce povesti! Plus ca, unde-i zmeura is si ursi !
Ne-am asigurat numai la prima saritoare, care se putea trece totusi, si la liber. E doar inalta si amenintatoare dar de fapt usoara, sunt prize bune. Andrei ne avertizase: e cea mai inalta dar nu si cea mai dificila! Piton sus – escalada directa! In rest nu ne-am mai asigurat. Valea a mers relativ repede – am parcurs traseul in aprox ~2h30.
Urmeaza o serie de saritori mai mici sau mai mari – m-a mirat faptul ca bustenii sunt asezati strategic in locurile de catarare! M-au ajutat mult asa ca multumesc predecesorilor!
Ceva palpitatii la ultima saritoare cu fereastra dar noroc ca aveam casca – aici garantat dai cu capul!
Pentru Ivan, emotii mari…. La unele pasaje mai dificile, Ivan injura birjareste ca sa-si arate paroxismul emotiilor, fricii si frustrarii 😛 Ufff ce si-a auzit valea aia 😛
M-am cam speriat eu insami – mai dificila trecerea uneia, pe care am alunecat si noroc ca m-a tinut Andrei de mana asa ca am picat pe un bustean, doar cativa centimetri mai jos.
Creasta cu zambri – de facut! Si-o noteaza Andrei al meu, in plan, la care celalalt Andrei : «poate intr-un plan mai indepartat». E de inteles : e la prima lui vale!
Pe la 13h30 eram in Saua dintre Clai. Perspectiva frumoasa, poze multe, un pranz copios iar partea cu cataratul : geniala!
Doua regrete : n-am urcat pe Claia Mare si n-am luat-o nici pe Hornul cu Flori! Ufff, pacat! Daca tot eram acolo…….
Portita Caraimanului
Pe brau am intalnit multe urme de capre negre. Ne-am umplut de rasina si nu se ia nici la dus, nici cu buretele de sarma! Mi-a placut mult traseul. Dar se pare ca universul intreg a concurat sa-mi strice buna dispozitie : aproape s-ajungem in Busteni la telecabina, cand, in fata tuturor gratarargiilor, alunec intr-o balta de namol si rezultatul e mai jos:
Seara s-a incheiat cu un copios gratar acasa la Andrei Ivan, in Sinaia. (Nu ne-am putut abtine sa nu frigem si noi carne….e in ADN-ul uman de cand lumea, sa frigi o vietate ceva, o chestie….). Si cum cheful s-a prelungit mult dupa miezul noptii, planurile noastre pentru luni – urcat pana la 2000, coborat pe Jepii Mari, s-au concretizat intr-o plimbare lejera, pe aleile din spatele Pelesului. Ursi n-am intalnit, numai o caprioara!
La discutii despre vechea partie de bob, rege, atmosfera de acum multi ani de pe partiile din Sinaia, trasee marcate si nemarcate, si muulte altele 🙂
Un motan foarte lenes 🙂