Search

Pe drumuri de munte

Month

May 2011

Prin Macin

Iar, numai poze. Sper sa va placa melodia 🙂

112.jpg

23.jpg

32.jpg

42.jpg

52.jpg

61.jpg

71.jpg

81.jpg

91.jpg

102.jpg

113.jpg

11a.jpg

122.jpg

12a.jpg

12b.jpg

132.jpg

142.jpg

152.jpg

162.jpg

172.jpg

182.jpg

18a.jpg

192.jpg

19a.jpg

19b.jpg

201.jpg

212.jpg

221.jpg

231.jpg

241.jpg

251.jpg

25a.jpg

261.jpg

26a.jpg

271.jpg

281.jpg

291.jpg

301.jpg

30a.jpg

311.jpg

321.jpg

33.jpg

34.jpg

35.jpg

Sfarsit de saptamana cu peripetii, la Baia de Fier. Pestera Muierilor

Baia de Fier, 14-15 mai 2011

In sfarsit am avut parte de primavara, week-end-ul trecut!  Planul pentru sfarsitul saptamanii era facut de Roz de vreo 2-3 saptamani: Baia de Fier. De abia asteptam, nu mai fusesem in zona! Din povestirile ei aveam ce face pe acolo: catareala, pesteri, plimbari. Joi seara iesim pe la 10 de la teatru si dam fuga la supermarket sa facem cumparaturile pentru toata trupa (cam 14 persoane erau asteptate). Terminam treaba pe la 12:30 si fugim repede la somn. Bine, nu prea repede. Majoritatea era inca treaza pe la 2 noaptea 🙂 Vineri dimineata plecam la serviciu cu rucsacurile dupa noi, ne prefacem ca muncim (unii :P) si asteptam cu nerabdare plecarea. Greu, greu, trece timpul! La 5 dam startul: sa inceapa week-end-ul! Marius ne asteapta la Victoriei. Eu ajung primul apoi apar Roz si Carmen. Ingramadim bagajele cat de bine putem in masinuta lui Marius si plecam.

Drumul pe autostrada l-am parcurs repejor, probleme au aparut la iesire.Am stat o ora si jumatate in trafic :((

A fost cu atat mai urat cu cat burticile noastre erau cu gandul la “micariile” de la Dealul Negru. Deja vedeam gramezi de mici imensi si carnaciori si alte bunatati, sfaraind pe gratare :))

Intr-un tarziu ajungem si la Dealul Negru si ne satisfacem poftele 🙂 Dupa asta ne continuam drumul spre Baia de Fier, unde ajungem pe la 11 noaptea, dupa putina balaureala.

 

IMG_3855.jpg

Gasca de acolo ne astepta cu bratele deschise- nu de alta, dar li se lungisera urechile de foame, toate cumparaturile erau la noi 😀 Asa ca ne organizam repede si pregatim un gratar sa hranim lumea.

IMG_3894.jpg

Intr-un tarziu ne retragem la somn, ne astepta o zi plina. Reusesc sa adorm si eu pe la ora 4  si ceva. Somnul nu a durat prea mult…ce poate sa fie mai frumos decat o trezire pe ritmuri de “house” , la maxim, la ora 8 dimineata? [-(

Cu ochii cam carpiti de somn pregatesc o cafeluta la primus apoi pregatim micul dejun.

IMG_3904.jpg

Dezmortirea de dimineata, cu paznicii nostri de peste noapte 🙂

110.jpg

21.jpg

31.jpg

41.jpg

Frumoasa zona, sunt o gramada de trasee usurele, pentru incepatori dar gasesti si chestii mai serioase pe acolo. Ei, si cum mergeam spre trasee, cu cine ma intalnesc? Cu Octavian si Viorica 🙂 Bucuros de intalnire (cred ca nu ne mai vazusem din toamna?) ma pregatesc de traseu si plec. Bucurie la reintalnirea cu stanca, soare, primavara, frumos! 🙂

In regrupare cu Octavian

DSC04509.jpg

51.jpg

Ioana, Marius si Ramona

6.jpg

 

Octavian

7.jpg

Cum era sa imi frang gatul sau macar alte chestii necesare unei bune functionari 🙂

Dupa ce termin traseul, plecam sa cautam o zona cu trasee accesibile si pentru restul trupei. Si am gasit ceva usor, un 2B sau 3A, nu mai retin. Nerabdator sa termin mai repede aici si sa incerc ceva mai serios :P, ma echipez, ii montez grigriul lui Roz si in 2 minute sunt sus. Amenajez mansa apoi dau sa cobor. Ma uit de sus la Roz si vad ca statea foarte incordata, tinea de coarda cu toate puterile.

– Roz, nu mai sta asa incordata, se blocheaza singura coarda! Grigri is the safest belay device!

– Andrei, nu tine!

– Nu are cum, da drumul la coarda si vezi ca se blocheaza automat!

– Mai, nu se blocheaza, zice Roz.

– Pai da drumul la coarda si o sa tina!

In fine, dupa ce ma rog de Roz de vreo 4-5 ori, ma asculta ca de, eu sunt ala cu experienta, si da drumul la sfoara…

Fac un mic salt si ma duc…si ma duc…si ma duc cu viteza in jos! Nu se bloca! Desi totul a durat cateva secunde (eram cam la 10-15m), pentru mine timpul s-a dilatat. Ma intrebam prostit de ce mama naibii nu se blocheaza grigriul, ce am facut gresit, ce o sa zica ceilalti daca patesc ceva… si multe alte chestii. Oricum, senzatia a fost de nedescris 😦

Prin nu stiu ce miracol incep sa incetinesc si ma opresc la vreo 10cm de pamant, intins pe spate, fara absolut nici o dauna! Doar un mic soc de la ham. Sar repede in picioare si ma duc sa linistesc lumea. Inspectez grigriul. Ce facusem? In graba de a termina cat mai repede, il montasem gresit, trecusem coarda invers prin el :-<

Inca o data se confirma regula ca cele mai multe accidente apar in conditii banale, dintr-o tampenie, atunci cand esti cel mai relaxat, fara griji. Bine ca pana la urma totul s-a terminat cu bine! Cu lectia invatata (zic eu), ne vedem mai departe de treaba. Nu cred ca mai e nevoie sa zic ca dupa incidentul asta verific totul de ‘nspe ori. Si ajung cu bine sus (si inapoi pe safe ground) toti: Roz, Carmen, Ioana, Marius, Albert si Ramona.

 

Roz: deja binecunoscuta poza pentru profil :))

9.jpg

 

Ioana

111.jpg

 

Carmen

121.jpg

 

This boots were made for walking! :))

131.jpg

 

Marius

141.jpg

 

De pe undeva de acolo, putin mai sus de Marius, mi-am luat eu zborul

151.jpg

161.jpg

Frumoasa zona 🙂

DSC04529.jpg

DSC04538.jpg

DSC04541.jpg

 

In departare se zareste si Fagarasul, cu ceva urme de zapada

DSC04542.jpg

DSC04548.jpg

Ne mutam la alt sector, unde iar avem parte de un eveniment…

171.jpg

Incepe Roz sa urce si pe la jumatatea traseului misca niste pietre care o iau la vale. Eu filam si eram atent la ea, nu am bagat de seama ca s-a intamplat ceva. Cand ma uit in spate, vad ca una dintre pietre o lovise pe Ioana si ii crapase putin pielea, undeva deasupra urechii. Lumea se mobilizeaza repede, trusa de prima ajutor, o cusatura mica si gata. Ioana nu vroia sa accepte plasturele, ca de, nu arata bine :)) Pana la urma s-a gasit o solutie mai “estetica” 🙂

Deci inca o chestie: NU AI CE CAUTA FARA CASCA IN ZONA DE CATARARE!

 

Roz

181.jpg

191.jpg

DSC04560.jpg

DSC04573.jpg

 

O intrare in traseu putin mai dubioasa, pana la urma am fentat prin stanga 🙂

DSC04581.jpg
Pe la 4-5 foamea si oboseala ne izgonesc la tabara.

Ioana si plasturele “sexy” :))

20.jpg

Dupa ce ciugulim cate ceva, G.D., un prieten al lui Roz care are un club montan acolo in zona, ne duce in  Pestera Muierilor.
DSC04598.jpg

 

Mersul piticului 🙂

DSC04633.jpg

DSC04650.jpg

DSC04658.jpg

DSC04668.jpg

Nu prea am vazut multe pesteri pana acum, a fost foarte frumos si interesant! Dupa pestera, incepem pregatirile pentru focul de tabara si ceva gratar 🙂 Stam iar pana tarziu la povesti, pe la 2-3 ne retragem. Dimineata…am avut parte de aceeasi trezire- muzica la maxim x-(

Adapostul nostru 🙂

211.jpg

Rontaim ceva, strangem cortul, facem bagajul, si plecam iar la catarat.

Octavian pe traseul Geo, parca

22.jpg

 

Ne resimtim dupa noptile cam nedormite si nu prea ne ies miscarile, ma opresc cu Octavian intr-un pasaj mai lejer si facem haz de necaz 🙂 El era pe Geo, eu pe Geea 🙂 Intr-un final ajung in regrupare si o astept pe Roz. Pleaca si ea, vine destul de repede. Pe la jumatatea traseului face o pauza pe un prag si gradinareste putin :)) Erau niste macesi si alte balarii pe acolo, si Roz se apuca de defrisare 🙂

 

24.jpg

Roz la rapel, inca destul de stresata de operatiunea asta 🙂 De data asta nu a mai scapat fara o autoasigurare (machard), pana acum ma pacalise cum ca nu ii e bine cu nodul ala, ca o incurca, ca e mai greu 😀

26.jpg

Ziua de catarare o terminam cu traseul Lola, usurel dar cu un pasaj interesant, unde mai toata lumea a avut emotii.

Pe Lola

27.jpg

28.jpg

 

Eu, Viorica, Octavian si Rose

29.jpg

 

Desi a fost o iesire minunata, nu prea mi-am gasit cuvintele pentru o povestire pe masura 😦 Am avut si incidente neplacute, care se puteau termina urat dar am avut noroc si zic ca de acum o sa fim muuult mai atenti!

Sa ne auzim cu bine! 🙂

 

 

Prapastia Ursilor- Piatra Mare

 

7-8 mai 2011 Piatra Mare, Prapastia Ursilor

Din lipsa de timp, foooarte pe scurt despre iesirea din week-end.  Deci:

Plecat vineri seara din Bucuresti

Dormit la cort la Dambul Morii

Sambata dimineata- directia Prapastia Ursilor

Prapastia Ursilor- o catareala mica, inceput ploaia, inceput ninsoare, plimbare Canionul Sapte Scari, povesti la foc, somn. Mult somn, pana la 12 a doua zi 😀

Duminica: strans cort. Bucuresti.

 

Sambata dimineata, vedere din apartament 🙂

1.jpg

Gata de plecare!

2.jpg

3.jpg

 

“Cu mainile in buzunare” 🙂

4.jpg

 

Rose 🙂

5.jpg

Mmm…papa bun 😀

10.jpg

 

It’s mine! :))

11.jpg

 

Plecam spre Sapte Scari

12.jpg

 

Neaparat trebuie sa facem si poze pentru site-urile de socializare :))

13.jpg

 

Ce ziceam intr-o povestire recenta? Ultima zapada de anul asta? 🙂

14.jpg

 

Apartamentul nostru

15.jpg

 

Primavara- Iarna

16.jpg

 

La foc

17.jpg

 

Credeti ca venirea noptii ne-a oprit? Ninsoarea a stat nitel si am mai exersat niste rapeluri 🙂

18.jpg

 

Duminica, spre casa

19.jpg

 

La final, f. pe scurt: a fost ffff frumos weekendul 🙂

Ce-o fi, o fi! 1 Mai prin Ciucas

 

Celelalte Cuvinte-Daca Vrei by ad078

Text: Rose

Mici completari pe ici pe colo (text italic): eu

Poze: Marius (cele de la stanca) si eu


PRIMA ZI:

Ce-o fi, o fi!

 

A fost destul de greu sa organizam, pardon…SA ORGANIZEZ 😛 excursia asta, cu 13 oameni! Ba chiar am reusit sa-i fac si sa gateasca : gratar !

Lunga a fost asteptarea dar… in sfarsit a venit si 1 Mai muncitoresc ! Si l-am inceput, weekend-ul, impreuna cu oameni minunati: Andrei, Carmen, Ioana, Marius, Andra, Andrei I. ……… J

Cel mai frumos vis al unui corporatist: sa aiba soare de ziua muncitorului, sa iesim la munte, sa facem un gratar ! :P. Noi ne-am pornit din Pipera, pe la 6 seara, vineri…..si ne-a plouat… si ne-a plouat…..si cand credeam ca s-a terminat, ne-a plouat si mai rau. Dar cu biscuiti, cafele calde, sandvisuri, in ciuda norilor si ploii, am reusit sa ne inveselim pana la Cheia !

Eiii…si-amu, am ramas fara idei….cum sa continui si ce sa mai scriu ? Si-mi pare rau, fiindca Andrei mi-a oferit sansa (si-un pic de spatiu pe blogul lui !)…sa impartasesc opiniile mele din WE. Cand de fapt eu ar trebui sa-mi vad lungul nasului si sa-l las pe el sa continue…… de fapt impropriu spus « de lungul nasului » ! Sa-mi vad de luciul nasului : caci am avut parte de o vreme superba si-avem toti nasurile bronzate !

Si-am ajuns la Muntele Rosu in fapt de seara….si calm si relaxare si-mi propusesem sa dorm WE asta, sa ma odihnesc, sa nu stau mai mult de 10-11 seara (asta in extremis!) Schlafen !

Eiii, ash, dar’ de unde….intai gratar (ca sa acoperim nevoile primare) si apoi nenumarate « racoritoare » …Ce-o fi, o fi ! Si foc de tabara, si bancuri si glume si discutii aproape metafizice : « Libertatea nu inseamna glume proaste spuse la burduful autobuzului, libertatea e altceva…..Dar sa nu fim grobieni ! Femeile sunt rautacioase….au o consecventa femeile in a se razbuna….. De ce-a murit melcul ? Pentru ca s-a uitat in priza ! Nu exista suflet pereche, stii ca poti sa cauti muuuult si bine ! » Si-o mega mega piesa de la Celelalte Cuvinte…..si-uite asa s-a facut 1 noaptea !

Din pacate nu-mi aduc aminte jumatate din discutiile din acea noapte……dar eram ff ok de dimineata (nu mi era scarba, nu mi era greata :P)!

 

SAMBATA :

A fost destul de racorica in timpul noptii, desi dimineata era calda si senina si frumoasa! 

Dimineata magicienilor, cu zvon placut de padure sub panza de cort, cu iarba verde si un vanticel cald……..iar cand bei o gura de cafea parca lumea se intoarce inapoi la tine !
Ma pierd in ganduri si scheme « ce vom face azi, unde mergem, sa ii trezesc oare si pe ceilalti, si fetele mele, oare ne vor insoti….cand vor ajunge restul, cealalta masina de la Bucuresti , oare vor gasi traseul spre coltul de stanca pe care planuim sa-l cucerim, vin ei singuri ?…. Mi-e foame ? nu, nu-mi este ! un pic de cafea si biscuiti cu migdale! Soarele de peste nori si laptele din cafea ! :P»

 

« – Ce faci Roz ? Ia zii ?

– Ce sa fac uite ma gandesc cum sa facem….

– Gandesti ? Aoleu, atunci nu e bine ! »

 

Vad cortul si ma loveste gandul lenes de a ma arunca inapoi in  sac si de a-mi mai pierde cateva ore la caldurica. Dar nu !

Omleta cu sunca, hamul, papuceii, casca, rucsace, servetele, apa rece ca gheata, o tigara, cafea, catareala, o tigara…..e ca un cerc vicios ! « Roz, fumezi ca turcii ! »

Adunam în cap toate cele trebuicioase si-apoi le asezam in rucsacele pe cele pe care le vom lua dupa noi !

 

Si fetele mele frumoase cu pleopele paienjenite de somn, se urnesc ! De fapt, ne bucura plecarea, ne incita gandul unei viitoare escalade ! Traseul serpuieste usor prin padure si dupa nici 20 de minute ajungem la coltul de stanca. Piatra rece in palma ne da fiori !

 

Ne echipam si Andrei pleaca primul, cap :D.  Mari emotii pentru noi ceilalti, care vedeam « o prima catareala LIVE, in direct !”

Andrei s-a descurcat excelent! I-au lipsit doar pantalonii mulati de catareala! 😛 Pentru el, parea o nimica toata, se urca prin niste fisuri, pe niste praguri de iarba, a gasit usor prizele bune, si pitoanele. Trecea parca fluierand coarda prin ele…..

DSC_1358.jpg

Incurajata de ceilalti si mai mult de rusine …o pornesc si eu. O prima oara  pt catareala si pt mine insami ! Si ma descurc, ma mai poticnesc, ma opresc, ma odihnesc…. Traseul nu e greu, dar te copleseste frica si creasta ingusta (bine, cel putin pe mine) si emotia de inceput ! intotdeauna prima data e mirific ! Uite vezi, despre emotia asta vorba! E atat de placut sentimentul!

Cam greu cu scosul buclelor 😛 Am ales sa urcam asa pentru a te invata cu recuperatul materialelor de pe traseu si cu rapelul 🙂

DSC_1385.jpg

Si Andrei acolo sus… Andrei care are infinita rabdare si experienta si ne urca pe rand, pe toti : Carmen, Ioana, Andrei I., Marius, Cristi.

BRAVO noua, sa ne fie de bine !

Bucurie

DSC_1394.jpg

 

Emotie:)

DSC_1396.jpg

 

Hai ca nu e atat de greu 🙂

DSC_1398.jpg

 

Carmen

DSC_1427.jpg

 

Andrei I

DSC_1451.jpg

 

Ioana

DSC_1456.jpg

Iar daca va gandeati vreodata ca sunteti o PITZI mica de Bucuresti, ca aveti unghii de acril, ca va simtiti mai confortabil intr-un Mall decat pe o stanca…si ca nu veti fi niciodata in stare de asa ceva, atunci va inselati :

As putea intitula poza asta : « I am still able to climb the rock and look like I am caressing it!”

image001.jpg

Trebuie sa va inchipuiti gherutelor unei pisici alunecand  pe acoperis…ca sa intelegeti zgomotul de acril pe stanca !

Aplauze, isterii, tipete de bucurie….ce mai : tot tacamul !

Marius

DSC_1483.jpg

 

Cosmin, Alex, Cristi, Simina

DSC_1488.jpg

Si trecem la un alt colt al stancii. Aici se complica nitel treaba : Andrei cap iar, usor, nonsalant…. Ne roade invidia ! 😛

….si apoi incep eu sa urc ! Am vrut sa renunt de cel putin 10 ori…..dar cred ca de rusine mi-am zis ca e musai sa continui,…mai departe ! Am avut de furca cu trasul corzii pt ca nu scosesem buclele din piton dar in sfarsit ajungem sus unde facem un mic popas si unde privelistea e superba! Iar la coborare, ca meniul  sa fie complet si inima sa-mi cedeze : peretele e surplombat si va trebui sa facem  un rapel de 15 -20 de metri ! Ca sa nu mentionam, pt un surplus de adrenalina, ca …. « sfoara » era asigurata de un copac semi-putred !

Copacul era ok Rose, daca vroiam sa scap de tine, gaseam alta metoda 😛

 
DSC_1505.jpg

DSC_1507.jpg

 

Ioana si Andrei

DSC_1551.jpg

Si bineinteles, Andrei coboara ca un maestru :

DSC_1606.jpg

In poza de sus: ce faci daca ramai fara dispozitiv de coborare- folosesti nodul semicabestan. Nu stiu cat au retinut, mai trebuie exersat 😛

In fine, ajungem toti on safe ground! Suntem fascinate de propria noastra viata si de propria persoana, de activitatile pe care le desfasuram……ceea ce nu e neaparat rau, dar :D…  « uite domnule ca nu sunt neaparat cetateanul mediu-standard ! Nici nu ma credeam in stare de asa ceva ! »  e un fel de atractie pt catareala…. Ce mai : a fost o zi de poveste !

Ma bucur ca v-a placut si felicit toata trupa pentru realizari! 🙂

DSC_1609.jpg

 

In sfarsit ajungem la cabana, dupa randuri randuri de poze.

Berea este buna, contine vitamine, minerale si antioxidanti esentiali! consumata in cantitati…X (aicea fiecare pune ce vrea) …are efecte benefice asupra reducerii bolilor cardio vasculare, diabet, etc… si este o bautura rehidrantanta ideala ! 😛 Si plecam apoi, intr-un traseu scurt prin …. cred ca va trebui sa pui poze pt ca nu mai stiu ce sa povestesc ! Si facem popas intr-o poienita unde pozele curg, sedinta foto, bancuri, biscuiti.

 

Pai sa curga pozele : 🙂

Plecam in misiune 🙂

DSC_1627.jpg
DSC_1631.jpg
DSC_1659-2.jpg
DSC_1663-2.jpg
DSC_1665.jpg
DSC_1691.jpg
DSC_1692.jpg
DSC_1694.jpg

 

Oboseala mare 🙂

DSC_1695.jpg

 

Focus pe bocancii mei 😛

DSC_1713.jpg
Pe la 6 seara suntem inapoi la Cabana Silva. Si ne e foammeeeeee….

 

Si cum vad eu ca lumea si-a gasit de lucru, ma furisez si plec sa dau o plimbare prin padure, la ceas de seara., singurel. Am plecat razna, fara nici o tinta; in padure primvara e deja prezenta: covor verde presarat cu floricele mov, albe, galbene…o nebunie. Mai adaugati la asta si mirosul de iarba cruda, ciripitul pasarilor, lumina amurgului si ce mai…zici ca nu iti ma itrebuie nimic 🙂

Am dat si de o “plantatie” de leurda si am cules cateva frunze, pentru o salata. Dupa vreo ora de balaureala dau fuga la tabara, nu de alta, dar sa nu raman fara mancare 😛

2011-04-30-19.36.32.jpg

De data asta, sunt degrevata de responsabilitati in materie de gratar/bucatareala : salata e facuta la comun, legumele sunt ciopartite de mai multe fete, Andrei face o delicioasa salata de leurda, eu condimentez carnea, baietii o ard dubios pe la gratar, cu berea in mana !

Iar la Cabana Silva sunt niste oameni extraordinari !

 

Si intunericul se lasa usor, pornim un foc de tabara pe la 22h. Minunata seara: o atmosfera boema si focul care atrage implicit si vinul fiert si oamenii frumosi ! Si Cosmin la chitara : toate scarile….valorile auditive, estetice iti sunt date peste cap, dupa ce il asculti pe el. Apreciezi cantecele de munte si muzica traditionala altfel…..

A fost o seara de poveste si muzica in acord cu oamenii …  « hai sa terminam cu prostiile, cu grijile, cu problemele, sa ne bucuram! »  A fost minunat….si te pierzi, si te prinzi, si revii….si nu stai bine, nu ? ti-e frig … stai, nu pleca….relaxeaza-te…..

Si uite asa se mai adauga o “cea mai frumoasa noapte petrecuta la foc” 🙂

DUMINICA:

Somn de voie, relaxare, plimbare prin padure 🙂

Duminica a fost crunta trezirea , …dar de fapt…..poate ca rezist pe munte doar o noapte, hai doua!….dar apoi, cand ma trezesc dimineata: inghesuita si murdara in sacul de dormit, imi simt corpul strain si astept cu nerabdare sa ajung in casuta mea din Bucuresti, cu cabina de dus! 😀

 

Va recomand totusi cafeau tare, pregatita de Despot: e anti-depresiva!

 

Programul zilei a fost lejer: plimbare  prin padure, cules si infulecat de leurda, poze poze poze si iar poze (am impresia ca fetele au o obsesie cu pozele : le place la nebunie sa se lase fotografiate !)…..si singurul episod palpitant a fost cand Andrei a semnalat discret in padure….mai departe, un pui de urs ! Sau a fost de fapt, doar a o gluma ???!

 

 

Mai bine ca n-am vazut nimic.   Sunt un mare iubitor al muntelui dar imi este extraordinar de frica de o eventuala intalnire cu ursul

 
DSC_1740.jpg
DSC_1746.jpg
DSC_1752.jpg
DSC_1756.jpg
DSC_1778.jpg
DSC_1795.jpg
DSC_1810.jpg
DSC_1823.jpg
DSC_1824.jpg
DSC_1828.jpg
DSC_1831.jpg

 

Cam asa am petrecut noi de 1 Mai 🙂

A fost o iesire frumoasa, desi nu cunosteam decat doua persoane nu m-am simtit strain, oameni faini, vreme frumoasa in ciuda prognozelor amenintatoare si…. ce sa mai zic, mi-a placut o chestie scrisa de Rose asa ca o reiau 🙂

“A fost minunat….si te pierzi, si te prinzi, si revii….si nu stai bine, nu ? ti-e frig … stai, nu pleca….relaxeaza-te…..”

 

PS: Initial i-am cerut sa scrie 2-3 randuri lui Rose, dar mi-a placut cum a scris asa ca….(bine, mi-a fost lene :P)

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑