Cabana a fost construita de Siebenburgischer Karpathenverein (Asociatia Carpatina Transilvaneana), sectia Sibiu, pe Muchia Serbotei. Ea a constituit baza pentru urcarea pe Varful Negoiu. Tocmai de aceea a primit numele de “Cabana Negoiu”, desi localnicii ii spuneau “Casa din Muntele Serbota” sau “Casa Serbota”.
Cabana a fost ridicata prin grija preotului Stoichita din Porumbac, caruia i s-a datorat si obtinerea terenului. Ea a fost construita din barne de lemn si acoperita cu sindrila.
Ca urmare a cresterii circulatiei turistice, in anul 1890 a fost construita o a doua cabana mai mare. prima cladire a devenit locuinta a cabaniereului si de-a lungul timpului a suferit doua mutari. Prima cabana a disparut in timp.
Cea de a doua cabana a fost extinsa in 1907 si 1914-1915, cand a primit numele de Cabana Negoiu Robert Gutt. Si cea de-a doua cabana si-a incheiat existenta odata cu construirea actualei cabane cu 2 etaje, in perioada 1957-1962.
La inceput accesul la Cabana Negoiu se facea de la Avrig, prin Poiana Neamtului, de unde se prindea poteca numita ” Plaiul Tarii” care era urmata pana aproape de golul alpin de pe Muntele Barcaciu. in continuare se urma spre est o poteca ciobaneasca, pe la limita superioara a padurii, si se traversa Paraul Porumbacelul, Muchia Puha, Puiul Miezuinei, apoi se ajungea la stana din Valea Serbotei , se traversa apa pe deasupra Cascadei Serbota si se continua pe versantul vestic al muchiei Serbota, pana la cabana. Acesta era “Drumul vechi al Negoiului”.
In anul 1901 a fost construita poteca turistica de la “Glajaria”, din Valea Porumbacelului, peste Magura si Puha, pana la Cabana Negoiu, lunga de 12,7 km. Aceasta poteca a fost prelungita pana la Piatra Caprei, cu poteca de pe versantul vestic al Vaii Saratii. Prelungirea potecii a fost numita “Drachensteig” – “Cararea Zmeilor” sau “poteca Balaurului”.
Accesul de la cabana la varful Negoiu se facea la inceput coborand la stana din Valea Saratii, apoi se urca pe partea estica a paraului pana la Piatra Caprei, si de aici pe drumul actual. Acesta a fost primul traseu turistic din Muntii Fagarasului marcat cu vopsea. marcarea a fost coordonata de W. Copony si executata in anul 1887 de catre ghidul turistic al SKV Ioan Neamtu din Porumbac.
Bibliografie: Poteci si cabane in Muntii Fagarasului, Ilie Fratu (editura Sport Turism 1986
Pe drumuri de munte 